Juhannus in Finlanda

Pe 21 iunie Finlanda sarbatoreste Juhannus sau “Midsummer Day”.

Sarbatoarea are loc in fiecare an in perioada 20-26 iunie si se identifica cu ziua solstitiului de vara, cea mai lunga zi a anului.

De cand finlandezii au fost crestinizati, sarbatoarea poarta numele Juhannus dupa Sf. Ioan Botezatorul (Johannes) pe care romanii il sarbatoresc pe 24 iunie.

De asemenea, aceasta este ziua steagului Finlandei, care are semnul crucii de culoare albastra pe fond alb.

Traditiile supravietuiesc cumva, pierzand scopul original al sarbatorii devenita pentru finlandezii de azi un prilej de a iesi in afara orasului sau a tarii sa petreaca la un gratar cu prietenii.

Din traditiile si obiceiurile romanesti

 

Sub presiunea evenimentelor din tarile unde se gasesc romani, mi-a venit in minte imaginea unor concetateni pe care i-am vazut si auzit cersind in orase ale Frantei si de ceva timp si in Finlanda. Cuvantul care leaga acesti romani este “pomana”. Pornind de la acest cuvant mi-am zis : ce-ar fi sa verific daca la alte popoare exista acest termen si daca obiceiul in sine are vreo legatura cu nivelul de trai al romanilor si conceptia lor de viata.

Pe langa File din viata parohiei ortodoxe gasesc si informatia  “Pomana derives from the Romanian and denotes a cyclically recurring meal in honour of the person who died. The term is used only by Vlach-Roma groups whose Romani variants show strong Romanian characteristics. Romanian-orthodox non-Roma also celebrate a pomana.”

Deci asa, romanii au ceva original datorat ortodoxiei si care se pare ca le-a marcat si inca le marcheaza existenta.

Pentru ca, pe langa faptul ca e considerat un ritual in onoarea mortilor si linistea spiritelor acestora, DEX-ul ne ofera definitia completa a termenului:

“POMÁNĂ, pomeni, s.f. 1. Dar, danie, ofrandă făcute cuiva şi servind, potrivit credinţei creştine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere. ♢ Loc. adj. şi adv. De pomană = a) (în mod) gratuit sau la un preţ foarte scăzut; b) (în mod) inutil, zadarnic sau neîntemeiat. ♢ Expr. A cere de pomană = a cerşi. A-şi face (milă şi) pomană cu cineva = a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva. ♦ (Fam.) chilipir. ♢ Expr. A umbla după (sau a căuta) pomană = a umbla după avantaje materiale nemeritate. 2. (În ritualul creştin) Praznic care se face după o înmormântare sau după un parastas şi la care de obicei se dăruiesc (săracilor) diverse obiecte.”

 Termenul este intalnit in diferite contexte, cum ar fi : pomana mortilor, pomana viilor, pomana evanghelica, a cere/a lua de pomana, pomana porcului, statul de pomana, pomana votului, pomana electorala, si de ce nu taxa la pomana.

Asadar, se pare ca am gasit raspunsul la intrebarea de ce cetatenii tarilor civilizate europene nu practica pomana, de ce intalnesc cel mai adesea romani cersind sau care e buba societatii romanesti.

 

 

 

 

1 Mai…

muncitoresc sau “primavaresc”, cert este ca e zi libera.

Este o sarbatoare de primavara, in termeni populari “arminden” dar este mai degraba cunoscuta ca ziua muncii pentru romani, “labour day” sau “vappu” pentru cei din nordul Europei. Celebrarea primaverii si ziua muncii se mixeaza intr-una singura cu numele simplu de May Day.

In nordul Europei, in ziua de vappu se sarbatoreste Sfanta Walpurga (walpu->vappu) care, spune legenda, a fost calugarita, martira si fiica unui print saxon. In timpuri stravechi, in noaptea de 30 aprilie, numita Walpurgis Night, exista obiceiul sa se faca un foc mare in aer liber care sa tina departe spiritele rele si moartea, iar acestea sa fie invinse de fortele binelui si viata, spre dimineata zilei de 1 Mai, la rasaritul soarelui.

Ce fac finlandezii in aceasta zi ? Si la ei ziua e marcata de multa mancare si bautura.

Ies pe strazi, in piete sa se distreze sau stau acasa si servesc obisnuita mancare de Vappu, carnati, “tippaleipä” – un desert reprezentat de un bulgare de aluat de gogosi si aspect de macaroane incalcite pudrat din belsug cu zahar praf si beau “sima” - o bautura alcoolica slaba obtinuta prin fermentarea mierii amestecata cu apa.

Cel mai nou obicei face ca multi oameni, care au absolvit candva liceul, sa isi scoata de la pastrare sepcile albe de liceeni si sa iasa cu ele pe cap pe strazile oraselor.

In Helsinki strazile sunt foarte aglomerate, de tineri imbracati ca de carnaval, multi dintre ei cu nelipsita sticla de bautura, nu neaparat sima al carei alcool nu-i satisface.

Exista si grija autoritatilor ca sarbatoarea sa inceapa si sa se termine cu bine. Astfel, magazinele Alko, care vand alcool, se inchid la ora 18 in ziua de 30 aprilie si sunt inchise pe intreaga zi de 1 mai. Sarbatoarea lasa urme pe strazile si pietele oraselor, bucati din baloane sparte, confeti si sticle sparte. Toate acestea dispar pe 2 mai, cand singurele ramasite ale sarbatorii sunt poate doar durerile de cap.

 

Emisiune in limba romana pentru minoritati…

Emisiunile tv in limbi straine sunt de obicei destinate minoritatilor, nu-i asa? Sa luam ca exemplu, emisiunile in limba maghiara, germana si in ultima vreme tiganeasca sau rroma cum doriti sa-i spuneti. Aceste emisiuni au ceva care le diferentiaza de cele destinate celei din urma etnii. Spre deosebire de cele pentru maghiari sau germani, emisiunile in limba tiganeasca nu sunt difuzate 1-2 ore pe saptamana. In cadrul oricarei emisiuni doresti, ca e de divertisment sau stiri, la ce canal vrei, ca e televiziune nationala sau privata, omul de rand are ocazia de a-si imbogati permanent vocabularul si a-l face sa nu uite in veci cuvintele rromanesti sau obiceiurile tiganesti. Si atunci, mai poti spune ca tiganii sunt o minoritate in Romania?

In fiecare seara, de luni pana joi, la protvintl,  dorinta ta de a vedea ceva care sa-ti alunge de pe retina imaginile violente prezentate la stiri si care au cel mai adesea protagonisti bronzati natural, este infranta (dorinta J) de telenovela “Inima de tigan”. Aceasta incepe cu o placuta muzica tiganeasca, care recunosc imi place, cu exceptia latratului unei haite de caini introdus in generic. Daca doresti sa inveti tiganeste, atunci acest serial este cat se poate de potrivit pentru ca ai sansa sa iti imbogatesti vocabularul cu cel putin 4-5 cuvinte noi tiganesti.

Nu mai putin, in zilele sfinte de Paste, urmaresti la televiziunea nationala o emisiune de divertisment si il revezi, oare a cata oara in decurs de o saptamana, pe maestrul naiului Damian Draghici care umbla sa-si promovezi noua imagine cu manecute a la Mozart si noua formatie Damian&Brothers, care brothers parca se forteaza sa cante, dar sunt tigani.

Acestia au incercat sa cante “Magdalena”, intr-o orchestratie “originala”. Cantecul avea un text cat se poate de redus si nu am putut auzi decat “Magdalena e shucara…”, la care sotul m-a intrebat ce-a spus, i-am tradus “Magdalena e stressata”. Si uite asa am ajuns sa fiu translator. Tot in cadrul aceleeasi emisiuni, aflu cum, dl Draghici impreuna cu “the brothers” a reprezentat Romania la evenimente importante si de imagine a tarii noastre, cum ar fi intrarea in Uniunea Europeana.

 

Dar sa stiti, tv-ul va ajuta cat se poate de mult sa va imbogatiti nivelul de cunostinte in aceasta limba de circulatie internationala.

Tot in prima zi de Pasti, protv-ul a muncit sa le ofere romanilor emisiunea “Made in Romani-a” in deschiderea careia a cantat o tiganas de vreo 12 ani. Cu voce baietasul dar din pacate pentru cei care doresc sa invete limba tiganeasca, acesta a cantat in romana si doar cu accent tiganesc.

 

Datorita grilei de programe tv suprasaturata de emisiuni destinate tiganilor, propun umil o emisiune de maxim 2 ore pe saptamana in limba romana.

 

…TV-ul, oglinda societatii

Asta putem spune daca privim si comparam ceea ce tv-ul ne ofera, adica in ceea ce ma priveste emisiunile romanesti si finlandeze.

Sa luam de exemplu, stirile, de dimineata sau de la ora 7 seara, nu are importanta, pentru ca cele de la televiziunea finlandeza oricum dureaza 10 minute daca adaugi si cele 3 de prezentare a vremii, pe cand cele de la televiziunea romana la oricati volti ar fi conectata Esca nu ar reusi sa prezinte in mai putin de o ora stirile si evenimentele care se petrec pe pamant romanesc. De ce ? In primul rand pentru ca, in Romania orice eveniment poate deveni stire. Chiar si atunci cand pisica vecinei de la 4 s-a urcat in copacul din fata blocului si nu vrea cu nici un chip sa revina in bratele iubitoare ale stapanei. In al doilea rand, saraca stire devine deja  rasuflata cand o auzi de 3 ori in cadrul aceleeasi stiri. O data prezentate succint cum s-ar vrea de catre prezentatoarea din sudioul stirilor, apoi aceasta da legatura, de exemplu, lui Catalin Radu Tanase care, cu un picior in copac si o mana pe biata matza adusa pe pamant, povesteste ca un adevarat urmas al lui Creanga toata patania matzei, urmand ca ‘esca’ din studiou sa mai intrebe inca o data, pe cel care transmite stirea in direct, ce crede el ca  a determinat-o pe acea matza sa se urce in copac.

Nu putem afirma ca violenta e prezenta doar intr-o anumita tara, dar asa cum se transmite la tv,  parca in Romania e prea multa violenta si e adusa la cunostinta privitorului intr-un mod ce poate fi invidiat si de Hitchcock.

Ca urmare, inchizi televizorul la orele de stiri ca nu cumva copilul tau sa ramana traumatizat de evenimentele sangeroase prezentate la tv.

Si vine ziua de vineri, cand gasesti in sfarsit o emisiune care suna a divertisment si voie buna, “Dansez pentru tine”. St. Banica un adevarat show-man, care nu uita sa-si promoveze ultimele sale ‘hit’-uri, ce in urechea multor persoane suna ca o muzica destul de veche si neprelucrata, neinteresanta atat ca text cat si ca linie melodica. Asadar, ramane sa asteptam ca star-ul nostru sa termine de cantat ca apoi sa putem urmari in sfarsit partea de dans a perechilor aflate in concurs. Va inselati ca va incepe dansul atat de curand. Poarta surprizelor, pe care Banica a imprumutat-o de la sotie, trebuie sa se deschida, iar copiii pentru a caror cauza se danseaza trebuie sa-si revada rudele, bunica si matusa venite de la tara, pe care nu le-a vazut tocmai “de cand a plecat de acasa”.

Dansul ca dansul, dar sa vezi dupa acesta lacrimi si reprosuri. Oricum, cand aproape de miezul noptii emisiunea a luat sfarsit, sansa ta ca privitor care ai sperat sa te destinzi la sfarsit de saptamana e deja pierduta.

Vine ziua de duminica, cand vezi la canalul finlandez  MTV3, emisiunea “Danseaza cu ‘steaua’ ta” (fin.“Tanssii tähtien kanssa”) ce pare sa semene atat de mult cu emisiunea “Dansez pentru tine”.

Si totusi, ceva difera. Cred ca deja va repeziti sa intrebati care sunt cauzele pentru care finlandezii danseaza in aceasta emisiune. Emisiunea incepe sa devina neinteresanta pentru unii, deoarece nu prezinta starea emotionala, disperarea si neputinta unor copii de a reusi in ceva, ci este dedicata publicului iubitor de competitii si dans. Asadar este o emisiune de divertisment in care 5 perechi, fiecare pereche formata dintr-o ‘vedeta’ si un dansator profesionist, se afla saptamanal in competie in fata unui juriu destul de exigent si a telespectatorilor.

Intrebarea copilareasca pe care am pus-o, dar totodata plina de grija pentru altii a fost:

“Si problemele celor care nu au banii necesari unei interventii chirurgicale sau nu au banii necesari sa poata urma o scoala, cum se rezolva in aceasta societate?”

Raspunsul e: “terveyspalvelut” sau “sosiaalipalvelut”, adica serviciile de sanatate sau serviciile sociale.